luni, martie 26, 2012

Epopee


Draga X,

N-as vrea sa-ti spun adio, dar pleaca.
ia-ti gandurile bune, insomnia si ametelile

Ia-ti tigarile si tot ce ti-ai lasat pe noptiera.

nu e nevoie sa te apropii.

La fel de statica si transparenta,

De goala.

Nu trebuie sa fim impreuna sa ne luam ramas bun.

Nu stiu cum se face, cand se spune adio

Dar ia-ti periuta de dinti, cremele si fardurile de pe etajera,

In urma ta voi sterge eu praful.

duminică, martie 25, 2012

Apatie


Mereu mi-a fost frica de spitale

De ideea unei multimi de alb.

Mare de alb, miros infect si mucegai.

Ce te insarcineaza cu durere, c-o maladie

Al carei leac e comprimat in atomi de amaraciune.

Caci te incorseteaza, te epuizeaza.

Si nu prin prezenta mortii ci a durerii.

Ca-n acel sfarsit de saptamana la mare,

cand in loc sa ma bucur de tine, am stat la pat

impiedicat de-o migrena.

Tu te bronzai.

Iti pusesei pielea laptoasa la soare.

Ti se cojise nasul si radeai zgomotos de toti ceilalti.

Puteam sa mor atunci. Nu-mi era frica.

“Lucrurile sunt importante nu pentru ca exista ci pentru ca te gandesti la ele.”

duminică, martie 18, 2012

Sfarsit terestru

Mic dejun.

Paine prajita, gem si flori de mar;

Petalele albastre de pe ceramica aburinda,

faceau dus in cascadele privirii tale.

Pe “Aerul” lui Bach,

mi-ai soptit “ Iubitule, am trait ca-ntr-o expozitie de Grigorescu,

“Fata cu margele rosii” si “ Dorobantul” impreuna in “Carul cu boi” spre imortalizare

Pe peretii mari ai Manastirii Agapia. “

Odihneste-te! Nu memorarea chipurilor,

ci poezia emotiilor noastre va dainui.

Ultimele zile de boala.

Florile de pe ceramica se reflecta ofilite in paloarea ochilor tai.

Vivaldi -Primavara.

sâmbătă, martie 03, 2012

Somnambul


Ce tu nu stii inca e ca,

Aidoma unui somnambul,

In fiece noapte iti parasesc fiinta,

minute-n sir;

Ma joc in marea neagra a portativelor tale;

Mii si mii de valuri negre.

Schiez frenetic in striatiile

unei amprente cuibarita pe manerul usii de la frigider.

Cazaturile nu-mi lasa vanatai, caci ma scufund

in puful pantofilor tai de casa;

Am trait peste tot.

In gramofon, in toate sticlele de parfum, cd-uri, lenjerii,

Carti, farduri, casti, bilete, inele.

Caci n-as sti cum sa fiu mai prezent in tine

Decat sufocandu-ti lumea.

Cand ai inceput sa ma obsedezi?

Cum?

Uita-ma-nu.